05
Nov
08

Chacun son cinéma

chacun_son_cinema….ou ce petit coup au coeur quand la lumière s’éteint et que le film commence este o serie de scurtmetraje realizate cu ocazia celei de-a 60a editii a Festivalului de la Cannes. Imi place cand regizorii sunt invitati sa se joace cu diverse teme pentru ca uneori iau nastere mici bijuterii. De data aceasta 34 regizori, filmulete de trei minute, unele reusite altele mai ciudate(sa nu folosesc alt cuvant), avand ca tema cinematograful.

Priveam cu neincredere ideea unor filme de trei minute pentru ca mi se parea prea putin timp sa poti crea ceva memorabil sau macar legat de tema respectiva. Cativa regizori insa reusesc, fie ca pun accent pe locul propriu-zis, emotiile sau amintirile provocate de imaginile de pe ecran, pe ce se intampla intr-o sala de cinematograf sau ca aleg umorul negru (Lars von Trier si Roman Polanski) si sa critice intr-un fel filmele comerciale fara subiect din prezent, seria merita vazuta. Mi-au placut scurtmetrajele simple semnate Nanni Moretti si Claude Lelouch avand la baza asocierea momentelor importante din viata cu anumite filme sau vizite la cinema si cel al unui regizor necunoscut mie- Atom Egoyan, in care doua persoane aflate in sali diferite isi trimit secvente din film pe telefon.

In unele apar chiar regizorii, de exemplu il vedem pe David Cronenberg ca ultimul evreu din lume in ultimul cinematograf din lume. Wong Kar Wai nu mi-a transmis mare lucru, cred ca se potrivea mai mult in Eros decat in Chacun son cinéma iar Inarritu spune o poveste in imagini frumoase dar cu un personaj orb, sugerand ca filmele inseamna mult mai mult decat niste simple imagini. Fie ele uimitoare, triste, plictisitoare sau socante, mi-au amintit de Anna Karina si Anouk Aimée, m-am trezit fredonand muzica din Un homme et une femme si mi s-a facut un dor nebun sa vad ceva cu Ginger Rogers si Fred Astaire 🙂

Advertisements

4 Responses to “Chacun son cinéma”


  1. November 6, 2008 at 8:30 am

    Inaritu a fost singurul care l-am oprit la final si m-am mai uitat o data. F emotionant. Mi-au mai atras atentia Koncealovsky si Polanski, chiar si Cronenberg. Ceilalti nu mai stiu cum au fost :). si au fost nume mari.

  2. 3 moonlightblues
    November 6, 2008 at 9:05 pm

    @richie in Anna lui Inarritu mi-au placut close-up urile cu mainile ei,modul in care tine tigara aia si cum nu vezi niciodata ce este pe ecran, ajungi ca si personajul doar sa asculti filmul respectiv si sa-l “vezi” doar prin comentariile prietenului…pe termen lung probabil ca si eu voi cam uita povestile de familie ale lui Lelouch si-mi voi aminti mai degraba de cele care ies in evidenta: cum se sinucide Cronenberg in direct, iesirea violenta a lui von Trier, filmuletul cu femeia insecta desi nu-mi mai amintesc cine era regizorul, poate si de imaginea b&w a copiilor care pedaleaza pentru a vedea filmul cu Chaplin
    @alegri nope nu vazusem nimic de Baginski pana acum…atmosfera cam creepy dar ideea interesanta si o alegere surprinzatoare a coloanei sonore 🙂

  3. November 8, 2008 at 3:45 pm

    Daaa si ala cu Chaplin, f fain. Hou Hsiao Hsien parca era regizoru


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: