Nu mi-as fi inchipuit-o niciodata pe Katharine Hepburn in rolul turistei vulnerabile care se indragosteste de strainul misterios intr-o Venetie perfecta pentru o escapada romantica. Departe de rolurile ei obisnuite – femei puternice, independente, care nu se lasa influentate de nimeni si nimic – dar cu toate astea reuseste si aici sa redea credibil dilemele unei femei plictisite de cotidian, chiar daca intr-o poveste un pic cliseistica.
Filmul regizat de David Lean urmareste transformarea personajului interpretat de Hepburn in timpul unei vacante gandite ca o evadare. Isi depaseste nesiguranta si prejudecatile si isi ingaduie sa fie cucerita de un negustor de arta casatorit. Din acest motiv unele scene au trebuit sa fie cenzurate considerandu-se ca filmul incuraja adulterul intr-o maniera nepermisa.
Si totusi, ca sa ajungi sa descoperi povestea trebuie mai intai sa te desprinzi de imaginea Venetiei care te fura de la primele cadre. Din punctul asta de vedere Summertime (1955) s-ar incadra foarte usor in categoria filmelor de atmosfera, la cat de frumos este filmat. Sau fotografiat, pentru ca intreaga pelicula pare o insiruire de vederi colorate: terasa din Piata San Marco unde personajele se intalnesc pentru prima data, magazinul de antichitati sau stradutele inguste pe care Hepburn le strabate in cautarea unor imagini pe care sa le imortalizeze cu o camera.
Este foarte placut sa observi si cum cateva personaje secundare intregesc tabloul orasului aducand zambet si culoare unor momente care altfel ar fi fost extrem de nostalgice.
Mi s-a parut un film contemplativ, elegant, de vazut in compania unui vin bun.
De văzut în compania unui vin bun, complet de acord. L-am văzut şi eu când eram mai micuţă, pe vremea aceea dacă butonam telecomanda şi ajungeam la un film cu Katherine Hepburn rămâneam imediat, nu mai încăpea nici o îndoială că merită 🙂
cred ca e valabil si in prezent 😀
desi nu stiu cate sanse mai ai acum sa butonezi telecomanda si sa dai peste un film cu k hepburn
dupa ce am citit postarea ta m-am dus si m-am uitat la poze cu actrita. Eu nu pot sa mi-o scot din mine in ” On Golden Pond”, poate si pentru ca l-am revazut recent. Anyway, tanti asta a fost tanara in anii ’30!!, deja cand s-a filmat filmul asta avea 48 de ani! Iar in ” On Golden Pond” ( 1981) arata mai bine ca niciodata si joaca super.
nu numai ca avea 48 de ani cand a jucat in summertime dar partenerul ei, rossano brazzi, era cu 10 ani mai tanar si asta nu se observa in film 🙂
cred ca a stiut sa-si aleaga foarte bine rolurile: la inceput comediile acelea extraordinare iar din anii ’50-’60 a stiut cum sa aduca experienta ei de pe scena in film jucand in adaptarile unor piese de teatru
Ce frumos l-ai descris. L-am vazut acum mult timp si poate o sa-l revad in acest weekend. Ada
e un film perfect pentru weekend 😀
iti da si un chef de o plimbare, de o vacanta undeva departe
Eu am carente mari la tot ce inseamna filme clasice, nu am vazut decat cateva si am multe de recuperat. Cred ca o sa incep totusi cu La vitta e bella…
nu e timpul pierdut 😀
dar la vita e bella nu e cam recent sa fie clasic? sau te refereai si la “clasicele” din prezent?
eu cand spun filme clasice ma gandesc la cele vechi, la screwball, cary grant, filme noir.
Pai daca te gandesti la filmul alb-negru din anii ’40, atunci da, mie mi se pare clasic…
greseala mea
nu am vazut filmul cu anna magnani si primul care mi-a trecut prin minte a fost la vita e bella din ’97 🙂
Evident ca si eu tot la Vita Bella lui Begnini m-am gandit desi stiam ca mai e unul mai vechi :).
Patesti.
Dar ca sa fiu on topic regret ca nu am ragazul necesar sa fac o retrospectiva cu cealalta Hepburn, Katherine ca pe tiza Audrey am epuizat-o 😛
Prea multe filme, seriously…
ai epuizat-o pe audrey? i’m impressed 😀 desi ar fi trebuit sa-mi dea de banuit prezenta domnisoarei in sidebarul blogului
e si una din preferatele mele dar trebuie sa recunosc ca mai am vreo 2-3 mai obscure de bifat
cat despre cealalta hepburn, nu e nevoie de o retrospectiva. macar philadelphia, bringing up baby, holiday sau stage door daca nu le-ai vazut deja. cred ca o sa-ti placa 🙂
Ai un blog foarte interesant. Nu pot spune ca l-am citit tot, ca nu as fi avut timp, dar ce am citit chiar mi-a placut, asa ca felicitari si la mai mare:P